Slujba care se face pentru cei răposați poartă denumirea de parastas. Aceasta provine din grecescul parastasis care înseamnă a sta în rând cu cineva, a sta alături de cineva, a mijloci pentru cineva. Creștinii au încrederea că prin post, rugăciune, priveghere îi putem aminti pe cei dragi nouă care ne-au părăsit și putem face ceva pentru sufletele lor.
Cât timp suntem în viață ne putem ocupa singuri de sufletele noastre prin credința pe care o avem în Dumnezeu. Avem încrederea că rugăciunile noastre ne sunt ascultate.
După moarte, însă, nu mai putem face acest lucru. Cei adormiți își doresc să fie amintiți și să ne pese de sufletele lor. Astfel, ne rugăm mereu și îi pomenim în rugăciunile noastre pentru a le fi iertate păcatele.