Una dintre cele mai importante pomeni pentru sufletul răposatului este pomana de 40 zile care, așa cum îi zice și denumirea, se face la 40 de zile de la moartea persoanei. Pomana de 40 de zile este aceeași cu parastasul de 6 săptămâni, de cele mai multe ori fiind aleasă o dată aproximativă cât mai apropiată de o zi de weekend când la biserică se fac slujbe mai mari și cunoscuții persoanei decedate pot veni la pomana organizată de familie.
Până în ziua a 40-a, rudele celui decedat plătesc la biserică slujbe și pomeniri cât mai multe pentru acesta, iar în cea de-a 40-a zi are loc slujba la biserică, rugăciunea la mormânt, urmate de pomana acasă sau la restaurant. După pomenirea de 40 de zile, este bine să se dea preotului un pomelnic pentru patruzeci de zile (numit sarindar), ori pentru un an, pe care acesta să-l pomenească la toate sfintele liturghii pe care le săvârșește în sfânta biserică.
Parastasul de 40 de zile se calculează totdeauna de la moartea celui credincios. În principiu este bine ca soroacele de pomenire a celor răposați să le săvârșim exact în ziua în care ele se împlinesc, de la moartea celui pomenit. Dacă există excepții, este post și familia dorește să facă pomenirea cu mâncare de dulce, sau apar alte probleme, este bine ca slujba de pomenire să aibă loc înainte, și nu după cele 40 de zile. Deoarece această a 40-a zi reprezintă ziua în care sufletul se prezintă la judecata particulară, dacă nu poate fi îndeplinit acest soroc chiar atunci, mai bine mai înainte, pentru ca sufletul să meargă în fața lui Dumnezeu cu rugăciunile noastre.
Pentru această pomană se pregătesc vase cu mâncare și băutură (se dau 6, 12 sau 24 de vase, Biserica nu cere un număr clar), se împart oamenilor săraci hainele și încălțămintea rămase de la cel răposat împreună cu unele obiecte personale ce pot fi utilizate, iar în numele lui se fac milostenii. Toate darurile care se dau de pomană sunt de cele mai multe ori sfințite de către preot printr-o rugăciune specială aflată în Molitfelnic.